luni, 26 octombrie 2009

Nurca

Nurca este un animal salbatic apartinand familiei Mustelidae, care este crescut in captivitate, in special pentru productia de blanuri. Primii pui de nurca nascuti in captivitate au fost obtinuti in 1936, in Statele Unite. In libertate, se intalnesc doua subspecii de nurca: - nurca americana (Mustela vison) sau vizonul; - nurca europeana (Mustela lutreola). In captivitatea, se creste, in special, nurca americana. Extinderea cresterii nurcilor se datoreaza adaptabilitatii animalelor la conditiile de mediu oferite de crescator si calitatilor deosebite ale blanurilor. Aspectul exterior si dimensiunile Nurca este un animalut de talie mica. Capul mic si lat, cu fruntea tesita este prevazut cu urechi mici, rotunjite la varfuri. Botul este lat, iar buza superioara, anterior, si toata buza inferioara sunt de culoare alba. Corpul este alungit, cu picioare scurte. Degetele de la nivelul membrelor posterioare sunt unite printr-o membrana interdigitala, acoperita cu par, ceea ce il face un bun inotator. Nurca prezinta glande perianale. Blana lor este deasa, lucioasa si usor aspra. In urma cresterii in captivitate din nurca salbatica, de culoare maro inchis, au aparut in mod spontan mai multe mutatii care s-au stabilizat ca varietati de culoare. Se cunosc 27 varietati de culoare dintre care 19 sunt determinate de gene recesive si 8 de gene dominante. Astazi, se intalneste o gama larga de culori, ca: negru, maro, gri, albastru, violet, alb. Blana este mai inchisa in partea dorsala a corpului, mai ales pe ceafa si catre membrele din spate. Fata ventrala a corpului are o nuanta mai deschisa, sur-cafenie. Pe gat, caracteristic, se poate sesiza o pata mica, galbena sau albicioasa. Lungimea corpului variaza intre 28-45 cm, iar cea a cozii este de 11-18 cm. Masa corporala este de 1-5 kg la mascul si de 0,5-1 kg la femela. Comportamentul Nurcile sunt mamifere carnivore semiacvatice. Nurcile sunt animale extrem de sensibile la stres, femelele purtand avorta spontan, in aceste circumstante. Nurca duce o viata monogama, sapandu-si galerii pe malul apelor. Inoata si se scufunda bine. Este un vanator crunt, chiar daca agresorul este mai puternic. Este un animal carnivor, hranindu-se cu peste, insecte, mormoloci de broasca, soareci. Habitatul Nutria este raspandita in cea mai mare parte a Nordului Europei, precum si in aproape toata America (nurca americana), Asia de Nord-Vest, Caucaz si Siberia de Vest. La noi, este destul de raspandita fiind intalnita cu predilectie in jurul apelor statatoare si curgatoare, atat in regiunile de campie, cat si in cele de deal si de munte. Populeaza, in general, locurile parasite de prin luncile paduroase din vaile raurilor, din zona lacurilor, baltilor, deltelor. In Moldova, se intalneste in regiunea cursului inferior al Nistrului. In salbaticie, nutria traieste, de obicei, in scorburi de copaci, in vizuini sau in galerii. Nurcile crescute in captivitate, in crescatorii, trebuie sa beneficieze de anumite conditii de viata. Toata crescatoria trebuie sa fie betonata si prevazuta cu un sistem de canalizare. Custiile individuale montate pe un cadru metalic, fiecare la un metru inaltime de la platforma de beton sunt acoperite cu o copertina. Custile prezinta o dimensiune standard (Lxlxh = 100x36x31 cm). La unul dintre capetele custii se amenajeaza un cuib ce comunica cu padocul printr-un orificiu circular. Custile sunt formate din plasa de sarma. In partea opusa cuibului este prezenta o adapatoare din aluminiu pentru consum. Intreaga crescatorie este imprejmuita de un gard din plasa, cu o inaltime de 2 metri, 30 de centimetri intrand in beton. Hranirea Alimentatia nurcilor este alcatuita in proportie de 60-80% din furaje de origine animala si restul din furaje de origine vegetala. Furajele de origine animala sunt reprezentate de confiscate de abator, organe (de ovine si taurine), peste, lapte si derivati din lapte, oua, pui in varsta de o zi, confiscate de pasari de la abator. Acest sortiment se toaca marunt (circa 5 mm) si se administreaza in cateva tainuri. Furajele de origine vegetala sunt reprezentate de paine neagra (bogata in complex B), rosii, cartofi fierti, frunze de salata, de spanac tocate marunt (circa 1 mm). In hrana nurcilor se vor introduce, de asemenea, minerale, sare fosfocalcica si carbune de lemn. Toate aceste alimente se amesteca in malaxoare speciale si se administreaza circa 300 g/zi/nurca adulta. Nu se va pregati decat hrana pentru ziua respectiva. In timpul sezonului rece, hrana se administreaza in timpul pranzului, iar in sezonul cald, la sfarsitul zilei. Aspecte particulare Viata reproducatoare - Nurcile se reproduc o singura data pe an, in luna martie (intre 5-25). Raportul de sexe este 1:3. - In perioada de calduri, maturarea ovulului se face in 2-3 serii, la un interval de 6-8 luni. - Ovulatia este provocata de actul sexual si are loc la 48 de ore dupa imperechere. - In urma fecundarii, incepe diviziunea celulara ducand la aparitia zigotului. Acesta coboara in uter, dar nu se implanteaza, hranindu-se prin difuziune si osmoza cu embriotrop (lapte uterin). Nu se formeaza placenta ca la restul mamiferelor. - Daca se folosesc doi masculi se obtin semifrati sau semisurori (frati vitregi), dar de obicei, se foloseste acelasi mascul. - Gestatia dureaza intre 38-78 de zile, cu o medie de 52 de zile. - Fatarea se desfasoara eutocic (fara probleme), in cuibul de fatare, femela dand nastere, in medie, la 4-6 pui (cu o lungime de 5-7 cm si o greutate de circa 7-9 grame). Puii prezinta canalul auditiv infundat, sunt lipsiti de par, iar ochii sunt lipiti, deschizandu-se in jurul varstei de 30 de zile. La 50 de zile, parul de vara este complet dezvoltat. - Intarcarea se realizeaza la 50-60 de zile (circa 2 luni), hranirea suplimentara a puilor facandu-se dupa primele 3 saptamani de viata cu un amestec format din ficat si splina de vita si oua fierte. Boli si afectiuni curente Majoritatea variatiilor de culoare ale blanii prezinta unul sau mai multe defecte, in comparatie cu tipul salbatic. Aceste defecte au aparut ca o consecinta a efectelor pleiotropice a genelor mutante, incat bolile ereditare sunt foarte frecvente la aceasta specie. Astfel, nurca Aleutina, care are culoarea albastra-violet, prezinta o debilitate constitutionala si o sensibilitate crescuta la boli. Nurca mutanta Pastel Royal prezinta o anomalie congenitala a gatului numita „screw-neck” (torticolis). Nurcile albe Hedlund sunt caracterizate printr-o predispozitie crescuta la surditate, iar majoritatea masculilor prezinta azospermie (sunt sterili). Crescatorii - Prejler (Brasov) - Targu Mures - Oradea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu