duminică, 1 noiembrie 2009

Broasca testoasa europeana de apa (Emys orbicularis)

Emys orbicularis, bine cunoscuta ca broasca testoasa de apa europeana, este regasita in sudul si centrul Europei, nord-vestul Africii (mai exact, din Maroc pana in Tunisia) si in regiunile cu umiditate crescuta ale Orientului Mijlociu si ale Asiei Centrale mergand in est pana la Marea Aral. Potrivit diferitelor rapoarte, aceasta specie avea un areal de raspandire mai extins si un numar de exemplare mai mare decat in prezent. In Romania, broasca testoasa de apa este raspandita pe tot intinsul tarii, indiferent de zona, dar se pare ca este din ce in ce mai rara. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Subincrengatura: Vertebrata Clasa: Reptilia Ordinul: Testudines Familia: Emydidae Genul: Emys Specia: Emys orbicularis Aspectul exterior si dimensiunile Broasca testoasa de apa este o broasca de talie mica, avand o lungime a corpului in jur de 15-25 cm. In general, masculii acestei specii se maturizeaza mai devreme si raman mai mici ca si talie decat femelele, desi au rata de crestere similara cu acestea. Carapacea rotunjita (la tineret) sau usor eliptica (la adulti) este complet osificata la adult, putin bombata ca la majoritatea speciilor de broaste testoase acvatice. In partea posterioara, carapacea este mai lata. Carapacea se compune din 5 placi vertebrale, mai mult late decat lungi, 4 perechi de placi costale, 11 perechi de placi marginale, o placa nucala si o placa supracodala. Placile nucale nu au expansiuni laterale costiforme. Carapacea este unita cu plastronul printr-un ligament care asigura mobilitatea plastronului. Plastronul plat sau usor concav la mascul este mobil si este format din 6 perechi de placi. Marginea posterioara a plastronului este usor scobita la mascul si dreapta la femela. Puntea sternala este foarte dezvoltata, iar scuturile axiale lipsesc. Capul este mic si usor oval si se poate retrage in totalitate sub carapace. Membrele puternice se termina cu cate patru degete palmate (prevazute cu membrana interdigitala) la membrele posterioare si cinci degete la cele anterioare. Membrana interdigitala le confera calitatea de buni inotatori. Coada, la tineret, are aproximativ aceeasi lungimea cu cea a carapacei, in timp ce la masculii adulti ea reprezinta 2/3 din lungimea corpului si la femelele adulte circa ½ din lungimea acestuia. Ea este acoperita cu solzi netezi, dispusi in verticil. Coloritul carapacei este brun-roscat, uneori cu nuante violet si cu pete sau linii radiale galbene. Plastronul este galben sau brun, putand deveni complet negru la adulte. La tineret, carapacea este brun inchisa, iar plastronul este negru. Capul este de culoare bruna, punctat cu galben, iar membrele si coada sunt pictate cu negru pe fond brun inchis. Comportamentul Broasca testoasa de apa are reactii iuti. Astfel, pentru a se proteja de dusmani, la cel mai mic zgomot dispare in apa. Masculii stau mai mult in apa in cpmparatie cu femelele care ies adesea din apa si dorm pe uscat. Broasca testoasa de apa este o specie foarte sensibila la schimbarile de temperatura si tinde sa prefere climatele cu temperaturi ambientale intre 20-240C. Broasca testoasa de apa este un vanator desavarsit, astepatandu-si victima sa se apropie si apoi cu miscari fulgeratoare o prinde de regiunea cervicala, omorand-o si tarand-o in adancurile apei, unde o devoreaza si o inghite bucata cu bucata. Diferitele studii au aratat ca exista ierarhii de dominanta intre masculi, in special in sezoanele de imperechere. Ei de asemenea, manifesta comportamente de teritorialitate si chiar de agresivitate in timpul competitiei pentru hrana. Aceste comportamente sunt etalate prin extensia capului, lovituri usoare, muscaturi, etc. In captivitate, ei devin foarte blanzi, dar in arealele lor native, masculii sunt extrem de timizi si rezervati. Broasca testoasa de apa se adapteaza foarte usor conditiilor din captivitate si in unele situatii se poate chiar si reproduce. Ceea ce este de mentionat, este ca atunci cand beneficiaza de o temperatura ambientala optima, in captivitate, broasca testoasa de apa nu intra in hibernare. Habitatul Aceste speciile traiesc in regiunile cu apa dulce, statatoare incluzand elesteele, iazurile, lacurile, cursurile de apa cu viteza de curgere lina, etc. Ele isi aleg locatiile terestre cu soluri nisipoase, deschise si situate la inaltime pentru a-si crea cuibul. Prefera locurile insorite de pa malurile lacurilor si zonele mlastinoase cu vegetatie abundenta, care le ofera protectie fata de dusmanii naturali. Broastele testoase de apa isi cauta adapost in regiunile fertile, de suprafata cu surse de hrana adecvate si cat mai putini pradatori. Hranirea Broasca testoasa de apa este un carnivor neintrecut si o mare consumatoare de viermi, melci, insecte acvatice, pesti mici, broaste si mormoloci, rozatoare mici, precum si a puilor pasarilor acvatice. Masculii raman carnivori intreaga lor viata, in timp ce femelele sunt tentate sa consume si anumite produse vegetale acvatice. Aspecte particulare Viata reproducatoare - Perioada de reproducere are loc primavara, in martie-aprilie. - Masculii sunt, de regula, apti pentru reproductie in jurul varstei de 12-13 ani, mai rar intre 6 si 8 ani. Femelele sunt mai tardive, incepandu-si activitatea reproducatoare dupa circa 15-20 ani de viata. - Femela gestanta isi cauta un locas adecvat cu sol arid lipsit de iarba, unde, cu ajutorul cozii, formeaza o gaura in pamant cu o adancime de circa 10-15 cm. Cu ajutorul membrelor posterioare, femela adanceste gaura si o niveleaza, urmand ca mai apoi sa depuna ouale in fundul acesteia. - Ouale, in numar de 5-15, sunt depuse la sfarsitul lunii mai, mai rar in iunie-iulie. Ouale au forma ovala si coaja alba si dura. Dupa ce depune ouale, femela acopera gaura cu pamantul scos din aceasta si-l batatoreste, apoi paraseste cuibul. - Incubatia dureaza circa 3-4 luni, astfel ca ecloziunea are loc toamna sau primavara urmatoare. Puii sparg coaja oualor cu ajutorul ciocului cornos care cade imediat dupa ecloziune. - Embrionii broastei testoase de apa isi etaleaza determinismul sexual in functie de temperatura mediului ambiant, respectiv, in functie de temperatura din timpul incubatiei, si de factorii hormonali care induc diferentierea gonadala. In timpul perioadei termosensibile a incubatiei, ouale incubate la temperaturi sub 250C vor deveni embrioni masculi, in timp ce ouale incubate la temperaturi peste 300C vor deveni embrioni femeli. Dupa ecloziune, cresterea include alungirea corpului si dezvoltarea unei structuri corporale carenate (hidrodinamice). Cresterea este influentata si limitata de catre factorii ecologici, incluzand dimensiunea puilor eclozionati, disponibilitatea hranei, factorii genetici si calitatea arealelor lor. Hibernarea - Debuteaza la inceputul lunii septembrie si dureaza, in principiu, pana in luna aprilie a anului urmatoar. - Inainte de a intra in hibernare, broasca testoasa de apa se ingroapa in malul de pe fundul apelor. Sexarea broastelor testoase de apa - Irisul la mascul este albicios in timp ce la femela este galbui. - Femelele sunt mai mari ca si talie in comparatie cu masculii. Speranta medie de viata a broastei testoase de apa este de circa 100-120, dar, in libertate, datorita numerosilor pradatori, viata acesteia este deseori curmata mult mai rapid.

13 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Daaa! Ani. Anişori... Şi asta chiar nu e o glumă. Nepotul va moşteni ţestoase.

      Ștergere
  2. Cred ca am o broasca Europeana de apa..... arata exact cum ai descris-o tu, dar cand o pun intr-un lighean cu apa scoate capul la suprafata si incearca sa iasa. Am incercat sa o hranesc doar cu legume,iarba,frunze si altele...dar cu carne niciodata. Imi puteti zice cu ce carne sa o hranesc, si e unde sa o iau :))

    RăspundețiȘtergere
  3. posibil ca raspunsul meu sa vina tarziu...dar eu ii dau fisii subtiri de carne de vita macra, le tai astfel incat sa semene cu niste rame si mananca 4-5 la o masa.

    O hranesc la 2 zile...si e ok. Nu mananca altceva, si nici cu mancarea de la magazinele vet nu se intelege.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar fi bine şi nişte şprot crud, pentru vitaminele din tractul intestinal. Pe fundul acvariului neapărat nisip de mare pentru aportul de Ca.

      Ștergere
  4. eu am gasit astazi una si nustiu ce sa fak ku ea.ce akvariu ii trebuie?ce apa?kum so hranesk?ea e mare deja si kred ka e femela.presupun ca vrea sa depuna ouale ca in perioada asta ele depun ouale...ce sa fac?

    RăspundețiȘtergere
  5. Am si eu o broasca europeana in iazul din gradina si as mai vrea inca una.Daca cineva nu are destul spatiu sau vrea sa o donedoneze il rog sa imi lase un numar de telefon sau un email intr-un comentariu.Va multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  6. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere