vineri, 6 noiembrie 2009

Cardinalul nordic (Cardinalis cardinalis)

Cardinalul nordic (Cardinalis cardinalis) este o pasare cantatoare de talie medie care populeaza cu predilectie America de Nord. Denumirea i se trage de la coloritul rosu aprins al penajului masculului. Cardinalul nordic nu este o specie migratoare pastrandu-si arealul intreaga sa viata, iar perechea pe care si-o formeaza la inceputul primaverii si-o mentine pentru cateva sezoane sau chiar pentru intreaga viata. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Subincrengatura: Vertebrata Clasa: Aves Ordinul: Passeriformes Familia: Cardinalidae Genul: Cardinalis Specia: Cardinalis cardinalis Descrierea Cardinalii nordici sunt pasari cantatoare de talie medie. Masculii sunt de culoare rosu aprins, exceptie facand prezenta unei masti negre de la nivelul fetei. Femelele sunt de culoare maron deschis sau maron-verzui deschis, cu irizatii rosiatice si nu prezinta mastile negre semnalate la mascul, dar anumite zone ale fetei pot prezenta un colorit mai inchis. Atat masculii, cat si femelele prezinta ciocuri conice, groase si de culoare rosu-portocaliu, o coada lunga si o creasta sau un coif caracteristic din pene situat in varful capului. Tineretul prezinta un colorit asemanator celui intalnit la femele, dar au ciocul mai degraba negru-cenusiu decat rosu-portocaliu. Acestia isi schimba penajul in toamna, ajungand la coloritul caracteristic sexului fiecaruia. Membrele posterioare si degetele sunt de culoare cafeniu-roz inchis. In general, culoarea irisului cardinalului nordic este maron. Cardinalul nordic adult poate atinge o greutate corporala in jur de 42-48 g si o lungime corporala de circa 21-23,5 cm. Anvergura aripilor este de 25-31 cm. In general, masculii sunt un pic mai mari decat femelele. Comportamentul Cardinalul nordic nu este o pasare migratoare, fiind un rezident al arealului sau de viata pe tot parcursul anului. Sunt pasari active in timpul zilei, in special in orele de dimineata si de apus. Iarna, majoritatea cardinalilor nordici se aduna in stoluri si se adapostesc impreuna, cuibarindu-se unul intr-altul. In timpul sezonului de imperechere, ei sunt destul de teritoriali. Pentru a comunica, cardinalii nordici, in principal, fac uz de vocalize si diferite manifestari. Atat masculul, cat si femela de cardinal nordic canta. Trilurile lor sunt joase si melodioase. Aceste triluri sunt utilizate pentru a-si apara teritoriile si pentru a-si curta partenerii. De asemenea, masculul si femela de cardinal nordic utilizeaza ciripitul ca modalitate de legatura sau pentru a-si alarma confratii. Naparlirea cardinalului nordic se produce la sfarsitul verii si toamna. Habitatul Cardinalii nordici sunt originari din America de Nord. Ei pot fi regasiti de-a lungul estului si centrului Americii de Nord din sudul Canadei pana in unele regiuni ale Mexicului si ale Americii Centrale. Ei au reusit sa fie introdusi cu succes si in California, Hawaii si Bermuda. Cardinalii nordici si-au extins arealul considerabil incepand de la inceputul anilor 1800 profitand de climatele moderate, asezarile omenesti si de disponibilitatea suplimentelor de hrana oferite de diferitele persoane dispuse sa-i hraneasca. Cardinalii nordici au o preferinta pentru lizierele padurilor, gardurile vii si zonele cu vegetatie din jurul asezarilor umane, dar prefera sa-si construiasca cuiburile in hatisuri sau in cranguri. Hranirea Aproximativ 90% din dieta cardinalului nordic consta in semintele diferitelor buruieni, cereale, insecte, fructe si seminte de floarea-soarelui. Ei prefera semintele care sunt usor de decorticat, dar sunt mai putin selectivi in timpul iernii cand hrana este si asa greu de gasit. De asemenea, cardinalii nordici consuma anumite insecte si isi hranesc puii aproape exclusiv cu insecte. Aspecte particulare Sexarea cardinalului nordic - Masculii sunt mai mari si sunt mai viu colorati. - Masculul adult are penajul rosu stralucitor, mai mat pe spate si pe aripi, negru in jurul bazei ciocului si ciocul rosu. - Femela are creasta, aripile si coada rosiatice, partea superioara a corpului gri-maroniu si partea ventrala bej, culoarea pielii. La femela, ciocul este de asemenea de culoare rosie. Viata reproducatoare - Cardinalul nordic coloceste, in general, de doua ori pe an, o data in jurul lunii martie si a doua oara la sfarsitul lunii mai pana in iulie. Al doilea cuib este adesea parazitat de catre graurii cu capul maron. Cuiburile sunt construite de femela in vita de vie deasa, printre nuielele arbustilor sau tufelor si printre ramurelele dese ale copacilor mici. - Sezonul de imperechere se produce in martie-septembrie. - Femela de cardinal nordic cloceste per sezon in medie 3 oua de culoare alba sau verzui, incubatia (clocirea) durand in jur de 11-13 zile. Incubatia este initiata dupa depunerea ultimului ou si este asigurata numai de catre femela. Pe toata perioada in care femela cloceste ouale, masculul este cel care-i aduce mancare la cuib. Puii eclozionati se imbraca complet cu pene in circa 7-13 zile, in functie de conditiile climatice, sursele de hrana si precocitatea fiecarui individ in parte. Puii sunt hraniti cu insecte de catre ambii parinti si tot acestia se ingrijesc de curatarea cuiburilor de materiile fecale. - Puii sunt apti sa-si poarte singuri de grija si sa se descurce la circa 25-56 zile de la eclozionare. - Maturitatea sexuala, atat la mascul, cat si la femela este atinsa in jurul varstei de 1 an. - Cardinalii nordici sunt monogami, desi poligamia a fost uneori semnalata. Formarea perechilor are loc la inceputul primaverii si este initiata de o multitudine de manifestari. Masculul initiaza multiple actiuni pentru a atrage femela, curtand-o si punandu-i la dispozitie diferite alimente. Perechile formate pentru imperechere raman impreuna pe tot parcursul anului si pot trai impreuna pentru cateva sezoane sau chiar pentru intreaga viata. Speranta medie de viata a cardinalului nordic este de 13-16 ani in libertate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu