luni, 4 aprilie 2011

Macareul

Macareul, desi inca o necunoscuta pentru multi dintre noi, este o pasare usor de recunoscut datorita infatisarii sale comice. Macareii sunt inotatori desavarsiti, folosindu-si aripile pentru a avansa in profunzimea marii. In vazduh, sunt zburatori neintrecuti batand din aripi de pana la 400 ori/minut si atingand o viteza de 88 km/h.

Taxonomia

Regnul: Animalia

Increngatura: Chordata

Subincrengatura: Vertebrata

Clasa: Aves

Ordinul: Charadriiformes

Familia: Alcidae

Genul: Fratercula

Specia: Fratercula arctica

Descriere si dimensiuni

Macareul este o pasare scunda si robusta, avand partea dorsala a corpului neagra si pe cea ventrala alba. Fetele laterale ale capului (obrajii) sunt de asemenea de culoare alba. De asemenea, in jurul ochilor pot fi remarcate niste marcaje rosii si negre. Dupa cum sugereaza si o alta denumire a sa „papagalul marii”, macareul este dotat cu un cioc mare, de forma triunghiulara, asemanator celui de papagal, cioc care in timpul sezonului de imperechere este portocaliu intens si prezinta in jumatatea posterioara, respectiv, spre baza o pata gri-albastruie delimitata de o bordura de culoare galbena. Dupa sfarsirea sezonului de imperechere, se constata o diminuare a intensitatii coloritului ciocului, acesta devenind maroniu murdar, si are loc initierea perioadei de naparlire. Penajul de iarna este asemanator cu cel din timpul sezonului cald, exceptie facand regiunea fetei care este mult mai inchisa la culoare. Picioarele sunt intotdeauna portocaliu aprins. Tineretului ii lipseste ciocul mare viu colorat.

Macareul poate avea o lungime a corpului in jur de 30-35 cm, iar anvergura aripilor poate fi 53-60 cm. In ceea ce priveste greutatea corporala, macareul adult poate ajunge pana la 500 g. Masculul este o idee mai mare in comparatie cu femela.

Comportamentul

Macareii sunt pasari care se deplaseaza in pozitie verticala, traiesc in colonii si sunt foarte curiosi si blanzi. Ei sunt deseori atacati si ucisi de marii pescarusi negriciosi, sobolani, pisici, caini si vulpi. Din aceste considerente, populatiile care se stabilesc in apropierea asezarilor umane, dispar cu repeziciune. Macareii se plimba pe apa asemanator ratelor si pentru a-si lua zborul, ei trebuie sa alerge pe suprafata apei pana reusesc sa se desprinda. Sunt inotatori desavarsiti, folosindu-si aripile pentru a avansa in profunzimea marii. In vazduh, sunt zburatori neintrecuti batand din aripi de pana la 400 ori/minut si atingand o viteza de 88 km/h.

In cea mai mare parte a anului, macereii stau in largul marii, revenind pe tarmuri doar pentru a se imperechea. Chiar inainte de debutul sezonului de imperechere, se produce naparlirea anuala. Pentru o anumita perioada dupa naparlire, pasarile nu mai pot zbura sau zboara cu dificultate, dar sunt in continuare apte sa inoate in adancurile marii si se pot alatura coloniilor lor din februarie pana la inceputul lunii aprilie.

Habitatul

Macareul poate fi regasit in nordul Canadei, Golful St. Lawrence, Noua Scotie, Islanda, nordul Scandinaviei, nordul Rusiei, Irlanda si pe coasta nord-vestica a Frantei.

In timpul verii, macareii populeaza tarmurile stancoase ale Atlanticului de Nord si ale Europei de Nord. Odata cu venirea iernii, ei se refugiaza pe bancurile de gheata si pot fi rareori vazuti pe tarmuri pana in luna martie a anului urmator.

Hranirea

Macareul, pasare carnivore prin excelenta, se scufunda in apa din vazduh sau de pe stanci si isi foloseste apirile pentru a inota in profunzimea apei, acolo unde poate prinde pestii mici, moluste si crustacee. Isi inghit prada sub apa, exceptie facand situatiile in care trebuie sa-si hraneasca puii. Aceste situatii, macareul isi umple ciocul cu cateva zeci de pestisori pe care ii duce neintarziat la cuib. Macareul isi utilizeaza limba pentru a mentine pestele in crestele situate in cerul gurii, astfel incat sa-si poata deschide ciocul si sa prinda mai multe peste.

Pe tot parcursul anului, regimul lor alimentar este reprezentat, in principal, din diferite specii de pesti si in special din tipari si scrumbii de Atlantic.

Aspecte particulare

Viata reproducatoare

- Macareii ating maturitatea sexuala in jurul varstei de 4-5 ani. Aceasta specie este monogama si ambii parteneri ajuta la ingrijirea progeniturilor.

- In timpul ritualului de formare a perechilor, barbatusii se „dueleaza” si se ciondanesc in apa, prin luptele lor atragand alte perechi pana cand intreaga ceremonie ia sfarsit.

- Macareii se imperecheaza in apa. Ei traiesc in colonii si-si construiesc cuiburile scormonind pana la o adancime de 60-120 cm in solul moale din varful stancilor sau din zonele izolate. In principal, masculii sunt cei implicati in saparea cuiburilor, utilizandu-si ciocurile si picioarele palmate.

- Masculii stau alaturi de femele pe toata perioada sezonului de imperechere, perechile pazindu-si cu inversunare cuibul.

- Ouale sunt depuse, de regula, in iunie-iulie, de cele mai multe ori o femela depunand un singur ou. Ouale sunt rotunde, albe si deseori punctate cu maron.

- Ambii parinti ajuta la clocirea oului. Oul este varat sub una dintre aripi si flancat cu corpul.

- Incubatia dureaza in jur de 39-45 zile. Puii nou-eclozionati sunt hraniti cu pesti foarte mici si se imbraca cu pene pana in jurul varstei de 45-50 zile.

- Dupa circa 40 zile de la ecloziune, puii sunt „abandonati” de parintii care se reintorc in mare. De regula, puii ramasi singuri nu reusesc sa se hraneasca circa o saptamana. In functie de precocitatea fiecaruia, puii de macareu isi fac curaj si se avanta in mare, la amurg sau noaptea, pentru a-si cauta hrana. Ei vor putea sa zboare abia in jurul varstei de 48-56 zile.

Speranta medie de viata a macareului, in salbaticie, este de circa 18-20 ani si chiar mai mult.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu